LIGA 4 GIURGIU

Liga4Giurgiu · Administrator

Robert Alexandru Vîrban – Marea speranţă a arbitrajului giurgiuvean

După numai trei ani în branşa celor care împart dreptatea pe terenurile de fotbal, Robert Vîrban este unul dintre cei mai talentaţi „tuşieri” ai Asociaţiei Judeţene de Fotbal Giurgiu.

Tânărul care în această durată susţine examenul de bacalaureat este monitorizat din 2010 de înspre Comisia Centrală a Arbitrilor, deținând şanse reale să promoveze în lotul C al arbitrajul românesc şi să conducă de la una dintre cele două linii partide din Liga a III-a de fotbal.

Înainte de a ajunge arbitru, Robert a practicat timp de trei ani fotbalul . Adus la stadion de tatăl său, puştiul a fost legitimat la 12 ani la „piticii” Dunării Giurgiu, primul profesor fiind Dorian Gârlea.

Tuşier la 16 ani

„Mi-am dat seama că nu aş putea face fotbal de mare performanţă aşa că am decis să nu mă mai duc la antrenamente” afirmă Robert, care timp de un an s-a rupt complet de fenomen. Anul 2008 avea să marcheze revenirea spectaculoasă în fotbal a puştiului, de această dată din postura de arbitru.

„Gabriel Crişan, un prieten care cunoştea pasiunea mea pentru fotbal mi-a vorbit despre cursurile de arbitraj. El era deja în «sistem» şi mi-a spus că este bine” afirmă giurgiuveanul care s-a înscris la cursuri iar peste două săptămâni, la numai 16 ani, era aruncat în „focul” Ligii Onoare ca tuşier.

„A fost un debut pe care nu am cum să îl uit: Unirea Vânători – Neajlovul Iepureşti cu gol anulat de mine gazdelor în ultimul minut” zâmbeşte Robert care afirmă că oficialii de la Vânători nu s-au supărat prea tare pentru că oricum conduceau cu 4-3. „Au mai vociferat spectatorii dar atât, nu a ieşit scandal. Am ridicat fanionul pentru că fusese ofsaid” afirmă tuşierul care susţine că în opinia sa, un arbitru trebuie să fie serios, onest şi să se pregătească în permanenţă.

Premiat pentru talent
„Dacă pleci urechea la ce spune unul şi altul nu ai nicio şansă. Trebuie să te bazezi pe forţele proprii” afirmă Robert care a primit sprijin necondiţionat din porțiunea familiei.

Parcursul fără greşeală din „Onoare” i-au adus tuşierului în sezonul următor o promovare în Liga a IV-a. Peste alte câteva luni asta avea să fie premiat de către AJF Giurgiu, ocupând locul I la categoria „asistent de perspectivă”.

În 2010 avea să fie adăugat alături de alţi patru arbitri pe o listă supusă unei monitorizări atente din componentă Comisiei Centrale în vederea promovării în lotul C de asistenţi.

„Am arbitrat 14 meciuri în campionatele de juniori fiind urmărit la fiecare meci. Trag tare de mine şi mă concentrez pentru a putea arbitra la nivelul Ligii a III-a” susţine Robert care doreşte să urmeze toţi paşii fireşti pe care un arbitru trebuie să îi urmeze în carieră. De asemenea, tânărul arbitru intenţionează să urmeze cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Capitală.

CE-I PLACE: Pe lângă fotbal, Robert este pasionat de tenisul de câmp pe care spune că îl practică împreună cu prietenii. „Îmi place destul de mult să citesc şi nu mă refer aici doar la cărţile cu profil de arbitraj. Sunt fan Coelho” susţine giurgiuveanul.

CE NU-I PLACE: „Sunt o fire independentă aşa că nu îmi place să mi se dea ordine sau să mi se spună ce să fac” punctează arbitrul giurgiuvean care afirmă că a fost deranjat întotdeauna de minciună şi de mincinoşi.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:
Se câştigă bine în arbitraj?
Nu se câştigă cine ştie ce, mai ales dacă nu eşti delegat constant. Spre exemplu anul acesta am cheltuit peste 2.000 de lei cu procurarea echipamentului, accesoriilor şi mai ales a pregătirii, mai mult decât am câştigat.

Există vreun model de arbitru pentru tine?
Sunt doi tuşieri pe care îi urmăresc frecvent pentru că îmi place cum se descurcă. Este vorba de Octavian Şovre şi de britanicul Darren Cann.

Autor: Bogdan Vladu

Liga4Giurgiu · Administrator

Silvia Mariana Clejanu – profesoară de istorie şi „tuşieră” în judeţ

Tânăra giurgiuveancă este unul dintre cei mai experimentaţi şi respectaţi arbitri de linie din judeţ, împărţind de şase ani dreptatea pe terenurile de fotbal din judeţ.

Este una dintre puţinele femei arbitru din judeţul Giurgiu, şi totodată cea mai veche în această breaslă. A fost îndrumată înspre arbitraj de mama sa, care ulterior a regretat că i-a vorbit fiicei sale despre faptul că Asociaţia Judeţeană de Fotbal (AJF) Giurgiu face înscrieri.

„Mi-a plăcut să fac mişcare încă de mică. Trăind la ţară, mi-a fost uşor să fac acest lucru. La fotbal am început să mă uit din generală. Ţin minte că în loc să învăţ pentru examenul de capacitate, eu urmăream Euro 2000 la TV” îşi începe povestea Silvia Clejanu. Aceasta spune că avea 16 ani atunci îndată ce s-a înscris la cursurile organizate de AJF. Mai târziu puţin timp a realizat arbitru asistent. „Ţin minte şi acum acel meci: Floreşti cu Iepureşti în divizia Onoare. Era în martie şi ţin minte că am răcit bine” zâmbeşte tânăra care susţine că nu a regretat niciun clipă pasul făcut. „Fotbalul nu este un sport periculos. Este necesitate doar de mai multă educaţie şi bun simţ. Dacă aş fi pusă din nou în situaţia să aleg, tot asta aş vrea să fac” spune ea. diplome. În cei şase ani de activitate ca tuşier pe terenurile de fotbal din judeţ, Silvia a fost inclusă de două ori în brigada anului (2008, 2010) şi a primit cinci diplome. Acum este hotărâtă să facă saltul către un eşalon superior.

Profa din teren

„Am mai încercat acest lucru în anul 2008, însă atunci m-a trădat pregătirea fizică. La testele teoretice nu am probleme, însă cele fizice îmi dau mari bătăi de cap. De data aceasta voi trage mai mult. Am deja şase ani de când sunt în arbitraj şi nu vreau să intervină rutina” explică Silvia care pe urmă terminarea facultăţii a devenit profesor de istorie. „Istoria mi-a fermecător dintotdeauna, iar rolul de profesor cred că mă reprezintă foparte bine pentru că îmi place să lucrez cu elevii. Predau în satul Chiriacu, iar baieţii din clasă mă ştiu şi de la fotbal pentru că evoluează în campionatul rezervat juniorilor” se mândreşte Silvia.
Tânăra spune că a fi arbitru în judeţ este o adevărată aventură. Mai ales dacă eşti femeie. „Oamenii au idei preconcepute şi nu ezită deloc să ne facă în toate felurile deşi marea majoritate nu au habar de reguli. Alţii încearcă să ne intimideze. Spre exemplu, la un meci, în spatele meu era un bărbat care avea două bâte şi le lovea una de alta” explică Silvia care în ciuda problemelor nu a refuzat nicio delegare. „Au fost meciuri în care centralul a fost bătut, iar spectatorii au intrat pe teren. Chiar dacă până acum nu am fost lovită, au fost ocazii în care mi-a fost frică. Am reuşit totuşi să merg mai departe” afirmă Silvia care vorbeşte şi despre condiţiile vestiarelor de la ţară. „Puţine echipe au vestiare bune pentru arbitri. De multe ori ne schimbăm în maşină” zâmbeşte ea.

NĂSCUTĂ: 22 aprilie 1988, Giurgiu.
STUDII: Absolventă a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti (2009), actualmente masterantă la aceeaşi facultate.
FAMILIE: Necăsătorită, are un frate mai mic, Marius (21 de ani).

CE-I PLACE: Silviei îi place să urmărească la televizor majoritatea sporturilor, să citească, să vizioneze filme şi să fie înconjurată de extraordinar de multă lume. „Sunt atrasă de literatura clasică, unul dintre romanele mele favorite fiind «Anna Karenina» de Lev Tolstoi. Genul de film care îmi place este cel poliţist” afirmă tânăra.
CE NU-I PLACE: „Nu îmi place să ies în evidenţă, prefer să rămân în anonimat decât să fac o impresie proastă” spune Silvia, cea care subliniază că îi displace răutatea oamenilor din jur. „Un alt lucru care mă deranjează este faptul că există idei preconcepute despre arbitri. Suntem catalogaţi după breaslă, nu după ceea ce facem” mai spune Silvia.

Cum sunt remuneraţi arbitrii în judeţ?
Depinde de categorie. La „Onoare” baremul este de 70 de lei, iar la „Liga a IV-a” 80 de lei. Într-o lună competiţională poţi prinde şi opt delegări. Se câştigă bine, însă câte trebuie să suportăm pentru banii ăştia...
O amintire ușoară din arbitraj?
Sunt şi amintiri plăcute. Aproape de suflet mi-a rămas un meci amical disputat în anul 2009, în Bulgaria. La centru a oficiat un arbitru bulgar, iar la tuşe am fost eu şi Oana Mârzac. A ieşit totul bine, iar după meci, am fost să vizităm o peşteră situată în apropiere de Ruse.

Autor: Bogdan Vladu

iliecristian

Din cate am inteles arbitrul , Robert Virban a fost scos de pe lista arbitrilor monitorizati de CCA din cauza numeroaselor conflicte pe care acesta le-a avut cu conducerea CJA Giurgiu. Dar sambata la testele fizice , cu o motivatie suplimentara a avut cei mai buni timpi la proba de viteza cat si la cea de rezistenta.